Plan silvocinegetic pentru sporirea productivității fondului de vânătoare Dumbrava (nr. 46)

Această lucrare a fost verificată de profesorul nostru: alaltăieri la 9:30

Tipul temei: Referat

Adăugat: 17.01.2026 la 20:02

Rezumat:

Descoperă plan silvocinegetic pentru sporirea productivității fondului de vânătoare Dumbrava nr.46: măsuri, indicatori și strategii de gestiune durabilă.

Măsuri silvocinegetice privind creșterea productivității fondului de vânătoare nr. 46 Dumbrava

1. Rezumat executiv

Fondul de vânătoare nr. 46 „Dumbrava” deține un potențial important pentru fauna sălbatică locală, rolul său regăsindu-se nu doar în biodiversitate ci și în economia comunității și în activitățile de recreere din zonă. Obiectivul principal al acestui studiu este identificarea și aplicarea unor măsuri silvocinegetice integrate pentru creșterea productivității fondului, asigurând astfel un management durabil pe termen scurt, mediu și lung. Principalele rezultate urmărite vizează creșterea densității unor specii de interes cinegetic (în special căpriorul, mistrețul și fazanul), optimizarea habitatului forestier și reducerea pierderilor cauzate de factori antropici sau naturali. Indicatorii de succes vor include: sporirea densității efectivelor (capete/100 ha), îmbunătățirea ratelor de reproducere, scăderea mortalității prin boli sau lipsă de hrană, dar și creșterea veniturilor provenite din activități legale de vânătoare și turism.

2. Introducere și justificare

Fondul de vânătoare „Dumbrava” este situat într-o regiune cu tradiție cinegetică, fiind apreciat atât pentru diversitatea speciilor cât și pentru cadrul natural încă bine conservat. În ultimii ani, s-a observat totuși o tendință de scădere a efectivelor faunistice, în timp ce presiunile umane (exploatare forestieră, turism necontrolat, trafic rutier pe drumurile forestiere, expansiunea culturilor agricole) se accentuează. De aceea, sunt necesare intervenții bazate pe cunoașterea științifică locală, capabile să corecteze dezechilibrele identificate.

Astfel, scopul general este revitalizarea ecosistemului forestier şi cinegetic, cu obiective specifice precum: creșterea populațiilor de căprior cu minimum 30% în cinci ani, reducerea incidenței braconajului cu jumătate și crearea unor habitate atractive pentru fauna mică (iepure, fazan). Abordarea propusă presupune integrarea metodelor silvice (managementul și amenajarea pădurii) cu cele cinegetice (alimentarea, repopularea, controlul cotelor de recoltă), într-o viziune de gestiune adaptivă și durabilă.

3. Caracteristicile arealului

Fondul „Dumbrava” se întinde pe teritoriile a două comune (Dumbrava și Mănești), având o suprafață de aproximativ 7.500 ha, delimitată la nord de râul Crasna și la est de drumul județean DJ 101. Accesul este facilitat de existența a trei drumuri forestiere principale, folosite atât pentru exploatări cât și pentru vizitare și management. Relieful este predominant colinar, alternând cu mici depresiuni umede — aspect esențial pentru adăpostirea vânatului și concentrare sezonieră a faunei. Solurile de tip brun-roșcat și brun-acid asigură o productivitate moderată, susținând subarboreturi cu specii valoroase cinegetic (alun, măceș, păducel). Hidrografia este bine reprezentată prin pâraie temporare și câteva ochiuri de apă permanente (Bălțile Cârligului), care dețin o importanță crucială mai ales pe timp de secetă pentru supraviețuirea vânatului sălbatic. Padurea este structurată pe vârste diverse, cu predominanță de stejar pufos în zonele bătrâne și regenerări consistente de gorun și carpen. Infrastructura include cinci hrănitori vechi, două observatoare funcționale și două magazii de furaje, dar multe dintre ele necesită reparații.

4. Inventariere faunistică și diagnostic cinegetic

Inventarierea speciilor s-a realizat prin parcurgerea de transecte la pas (urmărire de urme și pellet-count), completate cu camere cu senzor de mișcare și sondaje nocturne pentru cinghiont (mistreț). Au fost identificate capete de cerb, căprior, iepure de câmp, porcul mistreț, fazan, vulpe și șacal, precum și prezențe punctuale de bursuc și dihori. Densitățile actuale sunt sub potențialul maxim al habitatului, în special la căprior (estimare 6-8 capete/100 ha), și la iepure (sub 3-4 capete/100 ha, față de minim opt într-un fond optim). Raportul de sex și vârstă este dezechilibrat la fazan (prea puține femele), ceea ce limitează regenerarea. Cauzele principale identificate: subnutriție sezonieră din lipsă de hrană verde, mortalități ridicate la fazan prin predare și braconaj, presiune mare din agricultura învecinată, boli transmisibile (mai ales la iepure — mixomatoză) și fragmentare a habitatelor de reproducere.

5. Analiză a factorilor limitativi și oportunităților

Factorii restrictivi privați de habitat includ, în primul rând, uniformizarea pe vârste a pădurilor și lipsa luminișurilor bogate în plante erbacee și arbuști. Multe zone sunt acoperite de specii invazive (de ex. amorfa), slab valorificate de vânat. Secetele prelungite din ultimii ani amplifică problemele nutriționale și reduc sursele de apă. De asemenea, prezența culturilor de porumb și floarea-soarelui la marginea pădurii atrage mistreții, producând conflicte cu agricultorii și încurajează deplasările necontrolate ale faunei. Pe de altă parte, există oportunități remarcabile: infrastructură care poate fi recondiționată cu costuri moderate, posibilitatea de a accesa fonduri europene pe proiecte de biodiversitate și un potențial ridicat de parteneriate cu ONG-uri dedicate conservării.

6. Măsuri silvice pentru optimizarea habitatului

Primul pas îl reprezintă managementul diferențiat al pădurii. Este necesară crearea de luminișuri pe suprafețe mici-medii, care să stimuleze regenerarea naturală și să ofere arii de hrană și adăpost. Se recomandă tăieri selective și lăsarea la sol a buturugilor și copacilor doborâți, creând refugii pentru fauna mică. Subarboretul va fi întărit prin plantări de măceș, păducel, sânger și alun — plante cu fruct util pentru vânat, care asigură și acoperire pe timp de iarnă. Controlul se va axa pe eliminarea plantelor invazive. Pe liziere se pot crea benzi alternative, plantate cu salcie, soc sau arbuști meliferi, care favorizează hrana de primăvară. Sursele de apă trebuie extinse: refacerea bălților vechi, amenajarea unor adăpători artificiale din lemn/pietriș, cu întreținere regulată a calității apei. Toate aceste lucrări se vor realiza extra-sezon de reproducere (primăvara devreme sau toamna târziu), cu echipe mixte silvic - cinegetic, prioritizând parcelele cele mai deficitare.

7. Măsuri cinegetice directe pentru majorarea efectivelor

Se impune reactivarea și modernizarea hrănitorilor, cu meniu sezonier: vara — uruială de grăunțe, lucernă verde, mazăre; iarna — fân, sfeclă, morcovi, nutrețuri concentrate. Culturile furajere pot acoperi în principal zonele limitrofe, alternând speciile folosite și evitând dependența totală. Sarea și mineralizatorii se amplasează conform recomandărilor veterinare, ținând cont de tipul solului și nevoile faunei. Adăposturile vor fi întărite prin menținerea unor mase lemnoase la sol, liziere dese și refacerea tufișurilor dese în zonele de odihnă semnalate de animale la inventariere. Gestionarea cotelor de recoltă se bazează pe date concrete din inventar: se prioritizează extragerea indivizilor bătrâni sau bolnavi, menținând efectivii de reproducători. Se introduc zone de odihnă, cu alternanță între parcele vânate și zone lăsate libere temporar. Controlul prădătorilor (vulpe, șacal, corvide) se va face legal, cu evaluare continuă a efectului, având grijă să nu se creeze dezechilibre la alte specii. În cazuri punctuale, se poate apela la repopulare, doar cu indivizi sănătoși, adaptați și proveniți local.

8. Sănătate și biosecuritate

Se va elabora un program riguros de monitorizare sanitară: recoltarea de probe anuale/periodice (sânge, fecale, cadavre) și analizarea lor în colaborare cu laboratorul regional de medicină veterinară. Orice caz de boală va fi raportat de îndată, luându-se măsuri de izolare a zonei și eliminare igienică. Hrănitorile vor fi dezinfectate periodic, pentru a reduce riscul contaminării; orice repopulare sau schimb inter-fonduri va fi supusă avizării sanitar-veterinare stricte.

9. Prevenirea și combaterea braconajului

Este esențială monitorizarea cu patrule formate din pădurari, voluntari locali și polițiști, cu programare în special la orele critice (răsărit/apus). Se propune montarea a zece camere de supraveghere cu baterie solară pe rutele folosite deseori de braconieri. Delimitarea clară prin plăcuțe și hărți a zonelor oficiale de vânătoare, împreună cu informarea localnicilor și campanii de conștientizare (în licee, biserici, târguri) pot avea un efect semnificativ. Orice incident va fi documentat foto și raportat autorităților pentru sancțiune.

10. Managementul activităților antropice și conflictele cu agricultorii

Se propun bariere vegetale temporare (garduri vii, benzi de porumb necomercial) la limita dintre fondul forestier și terenurile agricole, pentru a limita intrările mistreților. Se vor institui scheme de compensare rapidă a pagubelor, după modelul implementat cu succes în județul Neamț, ceea ce va reduce ostilitatea fermierilor față de fauna sălbatică. Periodic, se organizează întâlniri cu localnicii, pentru mediere și găsirea celor mai bune soluții — inclusiv implicarea lor în patrulări și lucrări de întreținere.

11. Organizare și calendar de acțiuni

Planul operațional presupune: - Evaluare inițială (0–6 luni): refacere inventar faunistic, evaluare infrastructură. - Măsuri urgente (6–18 luni): refacerea bălților, reabilitarea hrănitorilor, montarea camerelor anti-braconaj. - Amenajări silvice (1–5 ani): plantări, tăieri selective, reînsămânțări de subarboret. - Monitorizare continuă cu evaluări anuale și sesiuni de adaptare a politicilor. Detalierea responsabilităților: administratorul fondului coordonează, cu sprijinul direct al silvicultorilor, veterinari (pentru sănătate), poliție (ordine publică) și voluntari comunitari.

12. Monitorizare, evaluare și indicatori de performanță

Se vor monitoriza: - Densitatea și structura populațiilor (rapoarte anuale). - Indicatorii de succes ai pădurii (nr. puieți/ha, diversitate). - Rezultatele economice (venituri, costuri de întreținere, turism). Analiza datelor permite adaptarea rapidă a cotelor de recoltă și a lucrărilor silvice, evitând atât suprapopularea, cât și depopularea.

13. Analiză economică și surse de finanțare

Costurile se împart între lucrări silvice (plantări, tăieri, infrastructură), operațiuni cinegetice (hrănire, protecție), personal, monitorizare. Se urmăresc proiecte cu finanțare europeană (PNDR, LIFE), sponsorizări private și venituri din vânzarea drepturilor de vânătoare. Modelul economic ia în calcul și dezvoltarea agroturismului (vizite ghidate, tabere tematice), atrăgând venituri suplimentare.

14. Aspecte legale și etice

Orice măsură trebuie încadrată în legislația națională privind fondurile cinegetice (Legea Vânătorii și a Protecției Vânatului, HG pentru normele de gestionare), cu avize prealabile de la Garda Forestieră și Direcțiile Sanitar-Veterinare. Etica impune bunăstarea faunei, evitarea cruzimii și transparența față de comunitate.

15. Implicarea comunității și schimb de bune practici

Se organizează ateliere pentru personal și voluntari (în colaborare cu Universitatea de Științe Agricole București sau licee cu profil), sesiuni educative în școli despre importanța conservării. Se stabilește un sistem anual de raportare publică a rezultatelor, cu recompense pentru implicare civică.

16. Evaluarea riscurilor și măsuri de atenuare

Riscurile principal identificate: epidemii specifice (ex. pestă porcină), incendii, tăieri ilegale, modificări climatice. Se va crea un fond de rezervă pentru intervenții speciale și un plan de comunicare privind situațiile de urgență.

17. Concluzii și recomandări

Cele mai rapide măsuri cu impact major: reabilitarea surselor de apă, refacerea hranitorilor și mobilizarea voluntarilor pentru patrulă. Măsurile medii și de durată — mărirea biodiversității forestiere, monitorizarea fecundă și transparentă și adaptarea cotelor în funcție de rezultate. Se recomandă revizuirea planului de management o dată la trei ani, cu implicarea continuă a comunității și adaptarea la noile condiții eco-climatice și socio-economice.

18. Anexe propuse

- Hărți cu zone de intervenție, alimentație, adăpost și risc. - Fișe de specie cu recomandări de management. - Protocoale pentru intervenții veterinare și operațiuni de monitorizare. - Modele de raportare a braconajului și conflictelor. - Liste de referințe legislative și bibliografie orientativă pentru actualizări viitoare.

Eseul de față demonstrează că numai printr-o abordare multidisciplinară, atent adaptată specificului local și construită pe implicare comunitară, fondul de vânătoare nr. 46 „Dumbrava” poate redeveni un model de productivitate cinegetică și echilibru ecologic pentru întreaga regiune.

Întrebări de exemplu

Răspunsurile au fost pregătite de profesorul nostru

Care sunt principalele obiective ale planului silvocinegetic pentru fondul de vânătoare Dumbrava nr. 46?

Obiectivele planului sunt creșterea productivității faunistice, revitalizarea ecosistemului forestier și cinegetic, precum și gestionarea durabilă a vânatului.

Cum poate fi sporită productivitatea fondului de vânătoare Dumbrava nr. 46?

Productivitatea se crește prin optimizarea habitatului, repopulare, alimentare suplimentară, combaterea braconajului și management adaptativ silvic-cinegetic.

Ce specii prioritare sunt vizate în planul silvocinegetic Dumbrava nr. 46?

Speciile prioritare sunt căpriorul, mistrețul, fazanul, iepurele și, punctual, cerbul, vulpea și șacalul, pentru creșterea densităților și diversității.

Care sunt factorii limitativi identificați în fondul de vânătoare Dumbrava nr. 46?

Factorii limitativi includ lipsa hranei verzi, fragmentarea habitatului, presiunea agricolă, boli transmisibile, mortalitatea ridicată la fazan și subnutriția sezonieră.

Ce rol are fondul de vânătoare Dumbrava nr. 46 în comunitate și ecosistem?

Fondul contribuie la biodiversitate, susține economia locală prin vânătoare și turism legal și oferă oportunități recreative în zonă.

Scrie referatul în locul meu

Tagi:#silvicultura #silvocinegetic #plan