Modernizarea stației de epurare Curtea de Argeș: soluții și plan
Această lucrare a fost verificată de profesorul nostru: 16.01.2026 la 13:09
Tipul temei: Referat
Adăugat: 16.01.2026 la 12:50
Rezumat:
Reabilitare Stație Epurare Curtea de Argeș: SBR/MBBR, digestie anaerobă, SCADA, reducere poluare și costuri, eficiență energetică; implementare 2–3 ani.
Reabilitarea și modernizarea Stației de Epurare Curtea de Argeș — obiective, soluții tehnologice și plan de implementare
Introducere
În contextul dezvoltării durabile, gestionarea eficientă a apelor uzate reprezintă o prioritate pentru orice comunitate modernă. Municipiul Curtea de Argeș, cu istoria sa bogată și amplasarea deosebită pe valea râului Argeș, se confruntă cu provocări specifice în ceea ce privește tratarea adecvată a apelor uzate. Stația de epurare, amplasată la periferia orașului, joacă un rol vital în protecția mediului și a sănătății publice, având responsabilitatea de a preveni poluarea râului Argeș, sursă strategică de apă pentru localitățile din aval.Necesitatea reabilitării stației de epurare s-a conturat pe fondul unei serii de probleme persistente: echipamentele depășite moral și fizic, eficiența scăzută a proceselor de epurare, încălcări ale limitelor legale de descărcare, gestionarea ineficientă a nămolurilor și, nu în ultimul rând, nemulțumirea cetățenilor față de mirosurile neplăcute sau incidentele de poluare accidentală. Prin modernizare, se vizează nu numai redresarea acestor aspecte, ci și atingerea unor standarde europene de performanță, realizarea unor economii substanțiale de energie și valorificarea resurselor secundare rezultate (precum biogazul din nămoluri).
Prezenta analiză va urmări starea existentă a infrastructurii de epurare din Curtea de Argeș, va explora opțiuni tehnologice de modernizare, va propune o strategie de implementare și se va axa pe impactul social și de mediu. Nu vor fi tratate, însă, detalii contractuale concrete sau cercetări hidrologice detaliate, acestea fiind de competența unor lucrări tehnice specializate.
Abordare metodologică
Pentru fundamentarea propunerilor, s-a recurs la mai multe surse de date: au fost analizate documentațiile tehnice originale ale stației, rezultatele probelor de laborator pentru parametrii apei uzate (BOD5, COD, azot total, fosfor, TSS), precum și rapoarte de inspecție efectuate de operatori locali sau autorități de mediu. Nu au lipsit interviurile cu personalul de exploatare, vizitele pe teren și studierea unor lucrări similare finalizate recent în România (ex. stațiile din Alba Iulia, Râmnicu Vâlcea sau Pitești).Analizele tehnice au inclus bilanțuri de materie și energie, simulări biologice (folosind software open-source sau aplicații universitare), precum și evaluări comparative de costuri investiționale și operaționale (CAPEX și OPEX). Criteriile principale de selecție au combinat eficiența epurării (depășirea legislației naționale privind limitele de descărcare), fiabilitatea, flexibilitatea pentru viitoare extinderi, impactul de mediu și gradul de acceptare socială.
Fluxul de recomandări va fi prezentat etapizat, de la diagnostic și proiectare detaliată, la execuție, punere în funcțiune, monitorizare și ajustare operațională.
Diagnosticul stației actuale
Stația existente funcționează conform unei scheme clasice: apă uzată din rețeaua municipiului este supusă unui pretratament (grătare manuale și decantoare grobe), urmat de o treaptă biologică pe bază de nămol activ (reactoare neacoperite, aerare insuficientă), clarificare secundară și, în unele perioade, o filtrare sumarizată înainte de evacuare. Nămolul este deshidratat parțial, însă gestionarea lui este rudimentară, transportul final către depozite având costuri și probleme de mediu.Testele recente indică depășiri dese la indicatorii de azot și fosfor total, precum și la materiile solide suspendate. Au fost observate blocaje la grătare, eșecuri frecvente ale pompelor vechi și scăderea randamentului de epurare odată cu creșterea debitului pluvial. Reactoarele biologice prezintă coroziuni, iar spațiile tehnice suferă de lipsa automatizărilor moderne.
Dincolo de aspectele tehnice, mirosurile generate de nămolurile insuficient tratate au devenit subiect de reclamații, iar biodiversitatea acvatică din zona de evacuare este afectată, după cum o relevă unele studii ale liceului "Vlaicu Vodă", implicat frecvent în acțiuni de monitorizare ecologică.
Obiective tehnice și de mediu ale reabilitării
Obiectivele modernizării vizează atingerea unui nivel de depoluare ce aduce stația peste cerințele directivelor europene (91/271/CEE și legislația românească). Sunt vizate reduceri de peste 90% la BOD5 și COD, precum și asigurarea limitelor stricte de 10 mg/L la azot total și 1 mg/L la fosfor. De asemenea, se dorește optimizarea consumului energetic sub 0,5 kWh pe metru cub tratat și reducerea costurilor cu nămolul cu cel puțin 30%.Pe partea operațională, implementarea unui sistem de monitorizare online va permite gestionarea mai eficientă a proceselor, iar informarea publică periodică va îmbunătăți încrederea comunității.
Opțiuni tehnologice pentru modernizare
Pornind de la experiența stațiilor reabilitate în ultimul deceniu la Zalău sau Giurgiu, se recomandă automatizarea completă a pretratamentului prin introducerea grătarelor fine cu curățare automată și decantoare modernizate. Pentru faza biologică, sistemele secvențiale de tip SBR (Sequencing Batch Reactor), deja testate cu rezultate bune la Siret și Satu Mare, permit flexibilitate la variațiile de debit și facilitarea eliminării azotului și fosforului. Opțional, se poate considera implementarea tehnologiei MBBR (Moving Bed Biofilm Reactor) pentru sporirea eficienței fără a crește mult suprafața construită.Tratamentul terțiar, vital pentru eliminarea fină a fosfaților și a patogenilor, poate fi realizat prin filtre cu nisip şi dezinfectare UV, apreciată la nivel european pentru evitarea formării substanțelor secundare toxice, cum s-ar întâmpla la clorinare.
Gestionarea nămolului trebuie să includă, ideal, digestie anaerobă, rezultând biogaz ce va alimenta cogenerarea de căldură și curent (exemplul stației Pitești). Presa centrifugă sau cu bandă va permite deshidratare avansată, reducând cheltuielile de transport și depozitare. Automatizarea proceselor cu sisteme SCADA și senzori pentru analiza continuă a parametrilor va închide circuitul digital, sugerat și de bunele practici promovate de Universitatea Politehnica din București.
Plan operațional și funcționare
Noile fluxuri operaționale vor asigura tratarea eficientă a debitelor variabile, cu secvențe adaptate la sezon și situații de ploi masive. Personalul va beneficia de instruiri periodice, posibil în parteneriat cu operatorii Apă Canal Sibiu (cu experiență dovedită în inovare tehnologică), iar planurile de mentenanță vor fi automatizate, reducând erorile sau întârzierile.Aspectele de siguranță — echipamente de protecție personală, proceduri standardizate pentru lucrul cu nămoluri și intervenție rapidă la avarii — vor fi tratate prioritar, în acord cu reglementările românești actuale privind sănătatea ocupațională.
Estimarea costurilor și surse de finanțare
Pe baza datelor culese de la proiecte similare (ex. Timișoara, Vaslui), se estimează costuri investiționale de aproximativ 10–12 milioane euro pentru o stație de dimensiuni similare cu Curtea de Argeș. Cheltuielile de operare se pot reduce după modernizare cu 25-35%, iar valorificarea biogazului, compostului de nămol și scăderea taxelor pentru poluare pot aduce economii suplimentare, recuperarea investiției fiind posibilă în 7-10 ani.Principala sursă de finanțare identificată la nivel național sunt fondurile europene nerambursabile (Programul Operațional Infrastructură Mare – POIM), dar se recomandă și cofinanțarea locală sau parteneriate cu firme energetice interesate de cogenerare.
Calendar de implementare și managementul proiectului
Implementarea se va derula pe parcursul a 2–3 ani, parcurgând etape clar definite: audit și proiectare (6 luni), achiziții și contractare (6 luni), execuție (18 luni), punere în funcțiune și optimizare (3 luni) și monitorizare post-implementare (minim 12 luni). Pentru evitarea discontinuităților, se vor realiza bypass-uri temporare și etape de execuție secvențială.Coordonarea va reveni unei echipe dedicate din cadrul operatorului local, cu implicarea unui consultant de specialitate (eventual universitar) – o abordare confirmată cu succes la reabilitarea stației de la Călărași. Ținta trebuie să fie fluidizarea comunicării între proiectanți, antreprenori, autorități și public.
Monitorizarea performanței și ajustarea proceselor
Performanțele vor fi măsurate lunar pentru toți indicatorii cheie (eficiență la BOD5, COD, N, P, cantitate nămol, consum energetic), folosind laboratoare acreditate, precum și rapoarte automate generate din sistemul SCADA. Rezultatele vor fi publicate trimestrial, crescând astfel transparența și încrederea locuitorilor.Ajustările de proces vor fi realizate pe baza acestor date, prin tuningul parametrilor tehnologici ori de câte ori se constată abateri, evitându-se pe viitor depășirea limitelor legale sau penalitățile de mediu.
Analiza riscurilor și strategii de prevenire
Riscurile identificate — întârzieri cauzate de condiții meteo, probleme de livrare echipamente, opoziție publică, probleme neașteptate de subsol — vor fi gestionate prin contracte cu penalități și bonusuri de performanță, constituirea unui fond de rezervă şi o comunicare permanentă cu cetățenii și autoritățile. În caz de revărsări sau defecțiuni critice, vor fi active sisteme temporare de tratare rapidă și proceduri detaliate de intervenție.Impactul de mediu și beneficiile sociale
Reabilitarea stației va aduce imense beneficii: reducerea poluării pe râul Argeș va sprijini biodiversitatea și va proteja pescuitul tradițional; cogenerarea de energie va limita emisiile de gaze cu efect de seră; populația va avea o calitate a vieții crescută, cu mai puține reclamații și probleme de sănătate legate de apa poluată. Modernizarea va susține, de asemenea, dezvoltarea economică locală și crearea de locuri de muncă.Implicarea comunității nu trebuie neglijată: prezentări periodice, vizite organizate pentru elevi și public, parteneriate cu școlile și ONG-urile locale pot transforma stația într-un exemplu regional de bune practici.
Concluzii și recomandări
Îmbunătățirea tehnologică și operațională a stației Curtea de Argeș este nu doar necesară, ci inevitabilă în contextul cerințelor europene și așteptărilor cetățenilor. Prioritățile imediate trebuie să fie automatizarea pretratamentului, adoptarea unei tehnologii biologice de tip SBR sau MBBR, implementarea digestiei anaerobe a nămolului și introducerea unui SCADA complet integrat. Pentru viitor, se recomandă (1) pilotarea tehnologiilor propuse pe o linie secundară, (2) începerea imediată a procedurilor de achiziție de fonduri, (3) construirea unui plan de instruire a operatorilor și (4) creșterea transparenței și a comunicării cu publicul.Finalitatea acestui demers va face din Curtea de Argeș un oraș model, arătând că tradiția și modernitatea pot coexista pentru binele mediului și al comunității.
Anexe și materiale suport (sugestii)
- Plan schematic starea actuală/proiectată - Tabel sumar pentru parametrii influent/efluent - Model de deviz estimativ per lot tehnologic - Baza de calcul dimensionare bazine/nămol - Listă utilaje recomandate și principale caracteristici - Bibliografie: legislație națională (Legea 107/1996), Directive UE, ghiduri tehnice Apă-Canal, exemple din lucrări universitare (UPB, UTCB)---
*Acest eseu reflectă nu doar esența tehnică și organizațională a unei astfel de investiții, ci și responsabilitatea față de generațiile viitoare – așa cum o subliniază adesea și literatura noastră românească de specialitate, de la manuale universitare până la proiecte de anvergură realizate sub supravegherea unor specialiști autohtoni în domeniul apelor.*
Evaluează:
Autentifică-te ca să evaluezi lucrarea.
Autentifică-te