Analiza situațiilor financiare în companiile de asigurări din România

Această lucrare a fost verificată de profesorul nostru: 15.01.2026 la 18:50

Tipul temei: Compunere

Adăugat: 15.01.2026 la 18:01

Rezumat:

Situațiile financiare în asigurări asigură transparență, gestionarea riscului și decizii informate, fiind baza credibilității și stabilității sectorului.

Situații financiare în companiile de asigurări

I. Introducere

Contextul sectorului asigurărilor în România

Sectorul asigurărilor ocupă un rol strategic în economia României, reprezentând nu doar un mecanism de protecție financiară pentru persoane fizice și companii, ci și o sursă de stabilitate și dezvoltare pentru întreg sistemul financiar național. După aderarea la Uniunea Europeană, piața asigurărilor din România a cunoscut o evoluție complexă, determinată de racordarea la practicile europene, creșterea gradului de penetrare și diversificarea produselor oferite. Companiile de asigurări, indiferent că vorbim despre asigurări generale sau de viață, se confruntă cu provocări majore legate de gestionarea riscului, a rezervei de capital și a patrimoniului, ceea ce impune o administrare riguroasă și transparentă a resurselor financiare.

Din perspectiva întregii economii, asigurările asigură transferul riscurilor financiare de la indivizi sau companii către entități specializate. Astfel, recapitalizarea și funcționarea sănătoasă a companiilor de asigurări sunt esențiale pentru păstrarea încrederii publicului și funcționarea mecanismelor pieței.

Importanța analizei situațiilor financiare

Situațiile financiare sunt principalul instrument prin care informațiile economico-financiare sunt transmise diferitelor grupuri de utilizatori: management, autorități, acționari, investitori, dar și clienți, adică asigurați, sau bănci și creditori. Aceste documente asigură nu doar transparența, dar constituie fundamentul pentru luarea deciziilor de management (strategie, investiții, extindere, politici de preț etc.) și al gestionării riscului. În conjuncție cu cerințele legale impuse de ASF (Autoritatea de Supraveghere Financiară) și standardele internaționale de contabilitate (IFRS 17 – Contracte de asigurare), structura și conținutul acestor situații se adaptează pentru a răspunde nevoilor specifice ale industriei asigurărilor.

Obiectivul acestui eseu este să ofere o analiză detaliată a situațiilor financiare întocmite de companiile de asigurări din România, evidențiind atât aspectele reglementare, cât și implicațiile practice asupra performanței și credibilității acestora.

---

II. Delimitări conceptuale privind situațiile financiare

Componența situațiilor financiare

Situațiile financiare reprezintă ansamblul de documente contabile care reflectă poziția financiară, performanța și schimbările survenite în structura capitalului unei entități economice într-o perioadă determinată. La nivel general, acestea includ: bilanțul (care arată activele, pasivele și capitalurile proprii), contul de profit și pierdere (rezultatul financiar al activității), situația fluxurilor de trezorerie (mișcarea efectivă a resurselor bănești), situația modificărilor capitalurilor proprii și notele explicative.

În cazul companiilor de asigurări, structura acestor documente prezintă anumite particularități, reflectând specificul activității: existența rezervelor tehnice, evidențierea creanțelor din prime, sau clasificarea distinctă a veniturilor din investiții.

Rolul și importanța situațiilor financiare

Situațiile financiare sunt principalul instrument pentru evaluarea sănătății financiare, a performanței și a riscurilor unei companii de asigurări. Pentru societățile listate sau cele care doresc să atragă investitori, acuratețea acestor situații devine esențială. Acestea permit analiza ratelor de solvabilitate, lichiditate, rentabilitate, dar și analiza structurii și dinamismului capitalului, toate acestea având implicații pentru deciziile operaționale și strategice. Nu în ultimul rând, situațiile financiare reprezintă o garanție de transparență, atât față de autoritățile de reglementare (ASF), cât și față de asigurați și investitori.

Caracteristici calitative ale situațiilor financiare

Calitatea informațiilor prezentate în situațiile financiare este determinată de asigurarea unor caracteristici de bază: relevanța (informația trebuie să fie utilă și la timp pentru utilizatori), credibilitatea (corectitudine și obiectivitate), comparabilitatea (permite analiza evoluției în timp sau față de alte companii), claritatea și prudența (evaluarea responsabilă a riscurilor și estimărilor). Respectarea standardelor contabile românești (OMFP 1802/2014) și a principiilor IFRS/IAS este esențială pentru garantarea acestor calități.

Utilizatorii situațiilor financiare

Principalii utilizatori includ: managementul intern și acționarii (pentru strategii și evaluări ale performanței), autoritățile de supraveghere (ASF, Ministerul Finanțelor), bănci și creditori (pentru decizii de finanțare), investitori bursieri și nu în ultimul rând, clienții companiei (asigurați), a căror încredere depinde și de imaginea de soliditate transmisă prin aceste raportări.

Principiile contabile generale

Situațiile financiare ale companiilor de asigurări trebuie întocmite respectând principiile generale: continuitatea activității, permanența metodelor, prudența, independența exercițiului, non-compensarea etc. Prudența, în special, dobândește o importanță deosebită în contabilitatea asigurărilor, dat fiind că estimările privind rezervele tehnice și provizioanele implică un grad ridicat de incertitudine.

---

III. Structurarea situațiilor financiare în companiile de asigurări

Delimitări conceptuale privind industria asigurărilor

Activitatea de asigurare presupune mobilizarea și gestionarea unor sume semnificative de bani sub formă de prime, plasarea acestora în investiții și acoperirea daunelor suferite de asigurați. Rezervele tehnice constituie cel mai specific și mai complex element patrimonial al unui asigurător, reprezentând obligații viitoare estimate.

Reglementările contabile specifice domeniului asigurărilor

Companiile de asigurări din România respectă un cadru normativ consolidat, ce armonizează principiile OMFP cu cerințele europene (de exemplu, Directiva Solvency II), precum și cu Standardele Internaționale IFRS, în special pentru cele listate sau cu capital străin majoritar. Acest cadru specifică tratamente separate pentru evidența și raportarea rezervelor tehnice, primele încasate, daunele estimate, creanțele și obligațiile față de reasigurători.

Formatul bilanțului

Bilanțul financiar al unei companii de asigurări reflectă structura activelor (imobilizări, plasamente, creanțe, lichidități) și a pasivelor (rezervele tehnice, datorii pe termen scurt și lung, capitalurile proprii). Rezervele tehnice (asigurare de viață și non-viață) – inclusiv rezerva matematică și de prime – constituie elementul definitoriu al pasivelor, iar provizioanele pentru daune având o pondere semnificativă.

Elementele de bilanț și prevederile specifice asigurătorilor

La active găsim: imobilizări financiare (plasamente în titluri de stat și alte instrumente cu risc redus), creanțe din primele de asigurare (neîncasate), numerar și echivalente de numerar, plus alte active specifice (de exemplu, creanțe din reasigurare). Pasivele includ: rezervele tehnice, datoriile față de asigurați (indemnizații neachitate), precum și datorii fiscale și comerciale.

Formatul contului de profit și pierdere

Contul de profit și pierdere include: veniturile din prime brute subscrise, veniturile din investiții, alte venituri specifice; cheltuielile cu daunele plătite, variația rezervelor tehnice, comisioanele aferente intermediarilor în asigurări și alte cheltuieli administrative. Caracterul sezonier și volatil al acestor venituri și cheltuieli îngreunează previzionarea rezultatelor nete.

Elementele din contul de profit și pierdere specifice asigurătorilor

Un particularism îl reprezintă ajustările pentru rezervele tehnice (căci modificările acestor rezerve influențează semnificativ rezultatul perioadei), veniturile din investițiile efectuate din rezervele colectate și impactul evenimentelor excepționale (cum ar fi fenomene naturale deosebite sau pandemii).

Formatul situației fluxurilor de trezorerie

Situația fluxurilor de trezorerie arată mișcarea numerarului pe segmente: operaționale (încasări din prime, plăți de daune), investiționale (achiziții/vânzări de instrumente financiare) și financiare (modificări de capital, dividende). Pentru asigurători, monitorizarea lichidității este vitală, având în vedere obligațiile de plată ce pot apărea oricând.

Situația modificărilor capitalurilor proprii

Această situație reflectă variațiile capitalurilor proprii ca urmare a profitului net, eventualelor majorări de capital, a distribuirii de dividende sau altor operațiuni (de exemplu, reevaluări de active).

Notele explicative la situațiile financiare

Notele explicative dau detalii suplimentare asupra metodelor de evaluare, a structurii rezervelor tehnice, a politicilor contabile, a contractelor de reasigurare și a riscurilor gestionate. De exemplu, note privind evoluția rezervelor pentru daune avizate, dar neachitate, sunt extrem de utile pentru utilizatori.

Auditarea și verificarea situațiilor financiare

Auditul extern, desfășurat de firme dedicate (de exemplu, KPMG, Deloitte, EY sau auditori locali), este obligatoriu pentru asigurători și conferă credibilitate informațiilor prezentate. Controlul riguros previne erori, fraude și asigură conformitatea cu reglementările ASF și normele europene.

---

IV. Recunoașterea și evaluarea elementelor din situațiile financiare

Recunoașterea elementelor în situații

Recunoașterea presupune includerea în situațiile financiare a unui element (activ, datorie, venit sau cheltuială) doar dacă următoarele condiții sunt îndeplinite: este probabil ca beneficiile economice asociate să fie transferate către sau de la entitate și elementul are un cost sau o valoare ce poate fi evaluată credibil. În asigurări, există numeroase elemente supuse riscurilor, ceea ce complică recunoașterea.

Evaluarea elementelor din situațiile financiare

Evaluarea se realizează pe baza costului istoric (prețul de achiziție), valorii juste (fair value, conform pieței) sau valorii realizabile nete (ceea ce se poate încasa efectiv). Pentru rezervele tehnice, metodele de evaluare prezentate sunt reglementate strict, implicând calcule actuariale și scenarii de risc.

Reguli de evaluare și politici contabile

Politicile contabile trebuie să fie cât mai consecvente și transparente pentru a nu crea confuzii investitorilor sau autorităților. De exemplu, reglementările impun ca ajustările pentru deprecierea creanțelor să se facă pe baze solide, iar evaluarea rezervelor tehnice să respecte principiul prudenței maxime.

Evaluarea diferitelor posturi

Rezervele tehnice se evaluează pe baza unor formule prevăzute de legislație și de normele ASF. Creanțele din prime se evaluează ținând cont de gradul de recuperabilitate, iar provizioanele pentru daune au la bază estimări complexe realizate de specialiști actuariali.

---

V. Indicatori economico-financiari și rolul lor în decizie

Calculul și interpretarea indicatorilor

Analiza se face cu ajutorul unor indicatori-cheie: rentabilitatea capitalurilor proprii (ROE), lichiditatea (capacitatea de plată la scadență), solvabilitatea (gradul de acoperire a obligațiilor asumate), dar și indicatori specifici: rata combinată (raportul între suma daunelor și cheltuielilor, raportat la volumul primelor subscrise).

Analiza eficienței activității de asigurare

Rata combinată sub 100% arată că activitatea este profitabilă; valori peste 100% implică pierderi operaționale și riscuri mari la adresa solvabilității. Rezervele tehnice, raportul costuri/prime sau raportul daunelor sunt alți indicatori esențiali monitorizați de ASF, ca în cazul Euroins, unde neconcordanțele la calculul rezervei au condus la probleme majore de lichiditate.

Eficiența din punctul de vedere al asiguraților

Asiguratul e interesat de rapiditatea și corectitudinea plății daunelor, dar și de transparența asupra costurilor. O companie cu indicatori financiari solizi inspiră mai multă încredere și poate atrage mai mulți clienți, fapt relevant în contextul controalelor și falimentelor recente din domeniul asigurărilor RCA.

Utilitatea indicatorilor în procesul decizional

Managementul deciziilor privind stabilirea prețurilor la prime, strategia de acoperire a riscurilor, politica de rezervă și de investiție depinde esențial de aceste analize. Mai mult, indicatorii sunt implicați direct în rapoartele transmise către ASF, BNR sau acționari, cu impact direct asupra continuității activității.

---

VI. Studiu comparativ privind elaborarea situațiilor financiare

Analiza bilanțului

Comparând două companii românești de asigurări (ex: Groupama și Allianz-Țiriac), observăm diferențe semnificative la structurarea rezervelor tehnice și nivelul creanțelor față de reasigurători, ceea ce reflectă diferite abordări ale managementului riscului și ale apetitului la risc.

Analiza contului de profit și pierdere

Evoluția veniturilor din prime depinde de volumul polițelor emise și rata de reînnoire, în timp ce cheltuielile cu daune pot varia semnificativ în ani cu evenimente catastrofale sau, dimpotrivă, în perioade cu puține incidente majore.

Analiza situației modificărilor capitalurilor proprii

O creștere semnificativă poate proveni din profituri reinvestite (capitalizare), din atragerea de noi acționari sau din reevaluarea activelor (de exemplu, terenuri deținute ca investiție).

Analiza situației fluxurilor de trezorerie

Fluxurile de numerar sunt influențate de sezonalitatea subscrierii de polițe, de volumul daunelor și de activitatea investițională. Un flux de numerar negativ poate semnala dificultăți de plată și un risc crescut de insolvență.

Analiza situației activelor imobilizate

Investițiile în active imobilizate (ex: sisteme software, clădiri pentru operațiuni) pot fi motorul eficientizării pe termen lung, dar atrag și riscuri suplimentare dacă nu sunt bine gestionate.

---

VII. Concluzii

Respectarea reglementărilor contabile în domeniul asigurărilor nu este doar o obligație legală, ci și un factor determinant al credibilității și competitivității companiilor. Situațiile financiare corect întocmite furnizează informații vitale tuturor actorilor implicați pe piață și sprijină luarea deciziilor strategice, operaționale și de risc. Evaluarea corectă a rezervelor tehnice și transparența față de autorități și asigurați asigură stabilitatea sistemului și evitarea crizelor financiare de proporții. În contextul competitivității în creștere și al exigențelor reglementare, indicatorii economico-financiari devin instrumente esențiale pentru management și supraveghere. Auditul extern rămâne un garant al corectitudinii și al încrederii în piața locală și internațională de asigurări.

---

VIII. Bibliografie

- Legea nr. 237/2015 privind autorizarea și supravegherea activității de asigurare și reasigurare - Ord. MFP nr. 1802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate - Standardele Internaționale de Raportare Financiară (IFRS 17) - Articole din “Revista Română de Asigurări” - Raport ASF – “Piața Asigurărilor în România” (2023) - Raportări financiare publice Groupama, Allianz-Țiriac (2022-2023) - Ghiduri metodologice ASF pentru evaluarea rezervelor tehnice și auditul situațiilor financiare - Literatura de specialitate: Ghinea, V. – “Contabilitatea societăților de asigurări”; Dospinescu, O., “Gestiunea riscului în asigurări” - www.asfromania.ro; www.insse.ro

Întrebări de exemplu

Răspunsurile au fost pregătite de profesorul nostru

Care este rolul situațiilor financiare în companiile de asigurări din România?

Situațiile financiare oferă transparență și permit evaluarea performanței, riscurilor și sănătății financiare a companiilor de asigurări, fiind esențiale pentru luarea deciziilor și asigurarea încrederii publicului.

Ce elemente include bilanțul financiar al companiilor de asigurări din România?

Bilanțul financiar include activele (plasamente, creanțe, lichidități) și pasivele (rezerve tehnice, datorii, capitaluri proprii), evidențiind specific rezervele tehnice și datoriile față de asigurați.

Cum sunt evaluați indicatorii economico-financiari în analiza situațiilor financiare în companiile de asigurări din România?

Indicatorii precum rata combinată, solvabilitatea și rentabilitatea ajută la evaluarea eficienței și stabilității financiare, fiind folosiți pentru decizii manageriale și monitorizare de către autorități.

Cine sunt principalii utilizatori ai situațiilor financiare în companiile de asigurări din România?

Principalii utilizatori sunt managementul, acționarii, ASF, investitorii, băncile, creditorii și asigurații, fiecare având interese specifice în evaluarea performanței și solidității financiare.

În ce constă auditul situațiilor financiare la companiile de asigurări din România?

Auditul financiar, realizat de firme externe, verifică corectitudinea situațiilor financiare și conformitatea cu reglementările, oferind credibilitate și protecție împotriva erorilor sau fraudelor.

Scrie compunerea în locul meu

Tagi:#analizafinanciara #asigurariromania #situatiifinanciare