Ghid practic de întocmire a bilanțului contabil — studiu de caz Primăria Beuca

Această lucrare a fost verificată de profesorul nostru: 17.01.2026 la 11:00

Tipul temei: Analiză

Adăugat: 17.01.2026 la 10:10

Rezumat:

Învață să întocmești bilanțul contabil al Primăriei Beuca: etape practice, ajustări, indicatori și modele utile pentru teme universitare și studii de caz.

Introducere

Contabilitatea publică nu reprezintă doar un exercițiu birocratic, ci reflectă fidel gestiunea resurselor comunității și spiritul de responsabilitate al administrației locale față de cetățeni. Bilanțul contabil al unei primării, precum cel al comunei Beuca, este rezultatul concretizării eforturilor colective ale aparatului administrativ pentru a asigura o alocare transparentă, eficientă și corectă a fondurilor locale. Scopul acestui eseu este de a evidenția, atât pe plan teoretic cât și practic, etapele și rigorile întocmirii bilanțului contabil într-o unitate administrativ-teritorială, utilizând ca model Primăria Beuca. Vom analiza contextul legislativ, principiile contabile aplicabile sectorului public, procedurile operaționale premergătoare închiderii exercițiului, ajustările obligatorii, structura documentară, indicatorii de analiză, precum și dificultățile întâlnite și modalitățile de îmbunătățire. Studiul de caz detaliat asupra Primăriei Beuca va servi drept exemplu pentru alți studenți și profesioniști interesați de contabilitatea sectorului public. Structura eseului urmează firul logic al întocmirii bilanțului, de la noțiuni fundamentale la aspecte practice și propuneri de perfectionare.

Cadrul normativ și concepte fundamentale

În România, temelia contabilității în sectorul public o constituie Legea contabilității nr. 82/1991, completată prin ordine și instrucțiuni emise de Ministerul Finanțelor. Pentru autoritățile publice locale există norme speciale: ordinul privind aprobarea normelor metodologice specifice contabilității instituțiilor publice și unităților administrativ-teritoriale (de exemplu, OMFP 1917/2005). Administrarea bugetului local urmează reglementările din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, care stabilește modul de execuție, raportare și control al fondurilor publice, inclusiv cele provenite din surse nerambursabile.

Printre principiile esențiale se regăsesc: continuitatea activității (administrația funcționează permanent, indiferent de ciclurile politice), prudența (recunoașterea veniturilor și cheltuielilor la momentul în care sunt certe sau probabil de realizat), competența (recunoașterea drepturilor și obligațiilor indiferent de momentul încasării/plății efective), consecvența (menținerea metodelor contabile de la un exercițiu la altul) și relevanța (asigurarea că datele prezentate sunt utile utilizatorilor bilanțului).

Elementele bilanțului sunt adaptate specificului public: la active se regăsesc imobilizări corporale (clădiri, infrastructură comunală, terenuri) și necorporale (software, licențe), active circulante (numerar, conturi la Trezorerie, creanțe din taxe locale, stocuri de materiale), dar și active financiare (participații sau obligativități legate de proiecte). La pasive, capitalurile proprii reflectă solduri din regularizări bugetare, eventuale rezerve constituite, iar datoriile includ obligații față de furnizori, credite contractate, plăți restante sau subvenții încasate în avans.

Spre deosebire de mediul privat, contabilitatea la nivel de primărie se axează pe gestiunea creditelor și subvențiilor bugetare, cu accent pe destinația banilor (cheltuieli de funcționare vs. dezvoltare), pe principiul separației fondurilor între proiecte, precum și pe raportarea obligatorie către consiliul local și Curtea de Conturi.

Pregătirea bilanțului – lucrări premergătoare

Procesul de întocmire a bilanțului debutează imediat după închiderea exercițiului financiar, dar presupune o planificare atentă cu luni înainte. Autoritatea locală trebuie să stabilească un calendar strict, astfel încât să respecte termenele legale de raportare și să asigure validitatea datelor. De regulă, responsabilitățile se împart între contabilul-șef (care coordonează tot procesul), casierie (gestionarea efectivă a numerarului și documentelor de plată), compartimentele responsabile de patrimoniu (inventarierea bunurilor fizice) și circumscripțiile legate de proiecte cu fonduri externe.

Inventarul general al primăriei este o obligație anuală. Pentru imobilizări, identificarea și evaluarea se face pe bază de fisă de inventar, verificând existenta fizică a tuturor clădirilor, terenurilor, mijloacelor fixe. Stocurile de materiale se evaluează la cost istoric sau la preț de înlocuire, conform manualului de proceduri, folosindu-se eventual metode de eșantionare. Reconcilierea conturilor la Trezorerie implică verificarea concordanței între soldurile bancare și cele din evidența contabilă, iar numerarul la casierie trebuie inventariat pe bază de procese-verbale.

Documentele suport (contracte, facturi, ordine de plată, foi de achiziții, documentația aferentă granturilor) sunt centralizate, iar soldurile conturilor analitice (furnizori, debitori, creditori) trebuie să corespundă cu evidențele terților. Orice diferențe sau solduri contestate se clarifică înainte de întocmirea bilanțului.

Operațiuni contabile de ajustare înainte de închiderea exercițiului

Etapa ajustărilor este crucială pentru imaginea fidelă a bilanțului. Majoritatea imobilizărilor corporale sunt supuse amortizării: calculul se face conform politicilor aprobate de consiliul local, în funcție de durata de viață estimată (de exemplu, clădirile publice pe 30-40 ani, echipamentele informatice pe 3-5 ani). Reevaluarea este permisă în anumite condiții și implică actualizarea valorilor contabile, ceea ce poate duce la ajustarea rezervelor și la recalcularea amortizării.

Provizioanele reflectă riscuri și cheltuieli viitoare sau pierderi ale unor creanțe incerte (de exemplu, datorii ale unor contribuabili cu risc major de neîncasare). O atenție deosebită trebuie acordată subvențiilor și granturilor: sumele primite în avans se înregistrează distinct și se recunosc treptat în funcție de execuția proiectelor.

Cheltuielile și veniturile în avans trebuie delimitate corect; de exemplu, abonamente plătite pe anul viitor sau taxe locale încasate parțial la sfârșit de an. Erorile contabile descoperite la această etapă (inversări de conturi, clasificări greșite) se corectează prin note de rectificare, pentru a nu denatura structura finală a bilanțului.

Întocmirea propriu-zisă a bilanțului contabil

Bilanțul se întocmește după un model standardizat, cu elemente de identificare (denumirea instituției, data de referință, semnăturile reprezentanților legali) și secțiuni detaliate: active, pasive, note explicative. Primul pas constă în generarea balanței de verificare finale, ce reflectă poziția fiecărui cont la data închiderii. Urmează introducerea ajustărilor finale, gruparea soldurilor pe clase contabile (ex: 21 – imobilizări, 40 – creanțe, 50 – trezorerii, 60 – datorii curente etc.).

Notele explicative clarifică politicile contabile utilizate, evidențiază activele importante, prezintă evoluțiile semnificative față de exercițiul precedent, precum și angajamentele bugetare asumate dar neplătite la sfârșit de an. Controlul intern asupra bilanțului este esențial: se efectuează reconcilieri între registre, verificări încrucișate ale soldurilor, validări finale din partea conducătorilor și pregătirea documentației pentru audit intern sau extern (cenzori, Curtea de Conturi).

Metode și indicatori de analiză a bilanțului pentru entități publice

Analiza bilanțului nu se limitează la interpretarea valorilor absolute, ci presupune calculul unor indicatori de structură și performanță: ponderea imobilizărilor (reflectă gradul de investiție în infrastructură), ponderea creanțelor (eficiența colectării taxelor), evoluția datoriilor curente și pe termen lung (sustenabilitatea financiară).

Indicatorii de lichiditate (capital de lucru, rata lichidității) arată capacitatea primăriei de a face față plăților curente. Gradul de autonomie financiară se calculează ca raport între fonduri proprii și total pasiv, semn al independenței financiare față de granturi sau credite externe. Un alt reper util este costul administrației (cheltuieli administrative per locuitor raportate la media județeană sau națională), ce indică eficiența gestionării resurselor.

Ca limitare, trebuie apreciat că primăriile au deseori obligația de a furniza servicii sociale nerentabile, dar necesare, ceea ce face ca interpretarea strictă a indicatorilor economici să se facă cu prudență.

Studiu de caz aplicat: Primăria Beuca – etape practice

Comuna Beuca, localitate de dimensiuni modeste din județul Teleorman, se remarcă printr-o structură demografică preponderent rurală și dependență medie de fondurile externe pentru dezvoltare. Veniturile proprii derivă în principal din taxe locale și impozite pe clădiri/terenuri, completate de subvenții de la bugetul județean. Compartimentul de contabilitate, format dintr-un contabil-șef și două persoane responsabile cu gestionarea inventarului și a trezoreriei, utilizează o soluție informatică standard (de exemplu, software SAGA pentru sectorul bugetar).

Colectarea datelor începe cu centralizarea tuturor listelor de inventar (clădirile primăriei, sala de festivități, utilaje de întreținere drumuri), urmată de comparații între evidența scriptică și situația reală, solicitări de clarificări acolo unde apar neconcordanțe (bunuri ieșite din uz, transferuri neînregistrate). Rapoartele de la Trezorerie, fișele sintetice de execuție bugetară, contractele de furnizare energie, documentația proiectelor de reabilitare sau a granturilor europene formează baza verificărilor.

Un exemplu concret de înregistrare contabilă îl constituie calculul amortizării pentru un tractor agricol achiziționat la sfârșitul anului precedent. Pe baza duratei de amortizare aprobată (10 ani), se stabilește luna de început a amortizării, se reflectă în cheltuiala de amortizare și se actualizează valoarea netă contabilă. Pentru creanțele restante de la persoane fizice (taxe locale neplătite de peste doi ani), se constituie provizion, având la bază documentația de executare.

Rezultatele la sfârșitul exercițiului indică pentru Primăria Beuca un total active de aproximativ 11 milioane lei, dintre care 6,5 milioane reprezintă imobilizări (clădiri, infrastructură rutieră), iar pasivele însumează 2 milioane lei, majoritatea datorii pe termen scurt față de furnizori și granturi neutilizate. Rata lichidității curente (active circulante/datorii curente) este de 1,8, ceea ce denotă o poziție confortabilă. Cheltuielile administrative per locuitor (calculând populația la 1800 de persoane) se situează sub media pe județ, iar gradul de colectare a taxelor locale depășește 80%, ceea ce indică un management relativ eficient al resurselor.

Probleme frecvente și capcane în întocmirea bilanțului unei primării

În practică, cele mai numeroase erori apar la nivelul recunoașterii și clasificării operațiunilor. O problemă des întâlnită este omisiunea unor contracte de finanțare în evidență sau includerea eronată a unor cheltuieli ca investiții. De asemenea, amortizarea incorectă, nepăstrarea fișelor de inventar actualizate sau neconstituirea provizioanelor conform riscurilor sunt deficiențe des sancționate la audituri. Proiectele finanțate (ex: PNDL sau granturi UE) ridică dificultăți suplimentare de raportare dacă tranșele sau avansurile nu se înregistrează conform regulilor.

Pentru prevenirea acestor capcane, specialiștii recomandă implementarea unor proceduri de verificare standardizate, instruirea periodică a personalului și folosirea listelor de verificare la întocmirea bilanțului.

Propuneri de îmbunătățire și bune practici

Optimizarea întocmirii bilanțului presupune stabilirea unui calendar anual strict, controale intermediare (la încheierea fiecărui trimestru), utilizarea unor check-list-uri pentru etapa finală. Digitalizarea proceselor (integrarea softului contabil cu sistemul de inventar, fluxuri aprobate electronic) contribuie la reducerea erorilor și scurtarea timpului de închidere.

Consolidarea controlului intern, cu atribuții clar definite, auditări regulate și proceduri clare de gestionare a riscurilor, sunt pași esențiali spre o gestiune performantă. Comunicarea rezultatelor către populație, sub forma unor rapoarte rezumative cu indicatori cheie, crește transparența și gradul de încredere în administrație. Pentru Primăria Beuca, s-ar recomanda revizuirea periodică a duratei de amortizare pentru activele în curs de modernizare, un plan de stingere a datoriilor pe termen scurt și pilotarea unui proiect de digitalizare a inventarului.

Concluzii

Întocmirea bilanțului contabil într-o primărie rurală implică respectarea unor proceduri riguroase, a inventarierii anuale și a unor ajustări complexe, pentru a asigura imaginea fidelă și completă a gestiunii fondurilor publice. Studiul de caz pe Primăria Beuca demonstrează bune practici ușor de replicat și evidențiază rolul esențial al consultării documentelor reale și al controlului intern. Pentru implementarea celor învățate, extinderea analizei la întregul circuit bugetar (inclusiv execuția) oferă un tablou complet asupra eficienței administrației publice locale.

Anexe și instrumente utile pentru aplicare practică

- Check-list bilanț: inventar la zi, reconciliere conturi Trezorerie, provizioane constituite, toate facturile și contractele atașate. - Model note explicative: descriere active, evidențiere proiecte în derulare, politici de amortizare, creanțe pe termen lung. - Formule indicatori: rata lichidității = active circulante / datorii curente; pondere imobilizări = imobilizări / total active; cheltuieli/locuitor = cheltuieli totale / număr locuitori. - Exemple de jurnale contabile: achiziție utilaj – debit cont 212 „Mijloace fixe”, credit cont 404 „Furnizori”; amortizare – debit cont 681 „Cheltuieli cu amortizarea”, credit cont 281 „Amortizări”. - Bibliografie: Legea contabilității 82/1991; OMFP 1917/2005; Legea finanțelor publice locale 273/2006; Manuale de contabilitate publică (E. Țîrlea, T. Bratu etc.).

Îndrumări pentru elaborarea unei lucrări practice/diplomă

Pentru studenții interesați să aprofundeze tema, recomand structura unei analize de caz pe surse reale, cu accent pe corectitudinea metodologică (descriere context, colectare date, interpretare critică a rezultatelor). Verificarea calității se face prin controlul coerenței cifrelor între ani, revizuirea notei explicative, evaluarea critică a eventualelor limitări și propuneri de îmbunătățire. Tematici conexe valoroase: comparație între execuția bugetară și bilanț, auditul proiectelor finanțate extern sau analiza performanței serviciilor publice.

Notă finală

Disciplina și rigoarea în evidența documentelor și procedurilor contabile reduc semnificativ timpul de întocmire și riscul erorilor cu potențial sancționator. Fiecare primărie trebuie să adapteze procedurile propuse la specificul local, să urmărească permanent schimbările legislative și să păstreze orientarea spre transparență și responsabilitate. Astfel, bilanțul va deveni nu doar o obligație legală, ci și un instrument de management eficient și progres pentru comunitate.

Întrebări de exemplu

Răspunsurile au fost pregătite de profesorul nostru

Care sunt etapele întocmirii bilanțului contabil la Primăria Beuca?

Etapele includ inventarierea patrimoniului, reconcilierea conturilor, efectuarea ajustărilor contabile și completarea bilanțului conform normelor legale. Acestea asigură imaginea fidelă a gestiunii fondurilor publice.

Ce principii contabile se aplică la întocmirea bilanțului contabil pentru Primăria Beuca?

Principiile esențiale sunt continuitatea, prudența, competența, consecvența și relevanța. Acestea garantează raportarea corectă și transparentă a situației financiare.

Ce probleme frecvente apar la întocmirea bilanțului contabil al Primăriei Beuca?

Apar erori precum omisiuni de contracte, clasificări greșite de cheltuieli, amortizare incorectă sau lipsa provizioanelor. Aceste deficiențe pot afecta auditul și acuratețea bilanțului.

Cum se analizează bilanțul contabil întocmit la Primăria Beuca?

Se folosesc indicatori precum rata lichidității, ponderea imobilizărilor și gradul de colectare a taxelor locale. Analiza relevă eficiența și sustenabilitatea financiară a primăriei.

Ce instrumente și bune practici ajută la întocmirea corectă a bilanțului contabil la Primăria Beuca?

Se recomandă check-listuri, controale interne regulate, digitalizare, instruirea personalului și actualizarea periodică a procedurilor. Aceste măsuri reduc erorile și cresc transparența.

Scrie o analiză în locul meu

Tagi:#contabilitate #bilantcontabil #studiucaz