Studiu comparativ al antreprenoriatului social în România și Marea Britanie
Această lucrare a fost verificată de profesorul nostru: 16.01.2026 la 16:28
Tipul temei: Analiză
Adăugat: 16.01.2026 la 16:10
Rezumat:
Studiu: antreprenoriat social RO vs UK — UK matur, RO emergent; diferențe: finanțare, guvernanță, măsurare impact. Recomandări: ⚖️ 🤝 📚
Antreprenoriatul social – studiu de caz comparativ: România și Marea Britanie
Rezumat executiv
Eseul de față propune o analiză comparativă a antreprenoriatului social în România și Marea Britanie, pornind de la premisa că, deși ambele țări se confruntă cu provocări sociale similare – sărăcie, excluziune, vulnerabilitatea anumitor grupuri –, cadrul instituțional, tradiția voluntariatului și resursele disponibile diferă semnificativ. Scopul principal constă în evaluarea modului în care întreprinderile sociale reușesc să creeze impact și să se susțină financiar în cele două contexte, pornind de la specificul modelelor de finanțare, abordărilor de guvernanță și măsurării impactului social. Metodologia presupune o cercetare calitativ-cantitativă, având la bază două studii de caz din fiecare țară, completate de interviuri, chestionare și analiză documentară. Rezultatele evidențiază unele convergențe la nivel de bune practici (profesionalizarea managementului, diversificarea surselor de venit), dar și diferențe semnificative legate de accesul la finanțare sau cultura organizațională. Recomandările vizează consolidarea cadrului legislativ, încurajarea parteneriatelor public-private și profesionalizarea sectorului în România, precum și transferul de bune practici între cele două ecosisteme.---
Introducere
Contextul european actual este marcat de transformări sociale rapide, adâncirea inegalităților și incertitudine economică. În această dinamică, antreprenoriatul social capătă o relevanță tot mai mare, fiind perceput nu doar ca gest altruist, ci ca motor de inovare și instrument de combatere a excluziunii. În România, tranziția postcomunistă a lăsat urme adânci asupra solidarității locale și a infrastructurii sociale. S-au format însă nuclee solide de antreprenori sociali dispuși să răspundă unor nevoi concrete: integrarea pe piața muncii, reducerea sărăciei sau sprijinul categoriilor vulnerabile (persoane cu dizabilități, tineri NEET, mame singure etc.).Compararea cu modelul britanic este motivată de tradiția puternică a “third sector”-ului în Regatul Unit, unde inovația socio-economică are rădăcini adânci (de la cooperativele industriale victoriene la Big Society, inițiată recent). Aflată la intersecția dintre stat și piață, întreprinderea socială britanică beneficiază de un ecosistem de susținere (legal, financiar, parteneriate).
Obiectivele esențiale ale prezentului studiu sunt:
- Cartografierea principalelor modele de finanțare și guvernanță a întreprinderilor sociale; - Analiza comparativă privind măsurarea și valorificarea impactului social; - Identificarea provocărilor și oportunităților regionale, cu accent pe replicabilitate.
Întrebările de cercetare gravitează în jurul următoarelor aspecte: Ce modele de guvernanță sunt predominante? Cum se asigură finanțarea și sustenabilitatea proiectelor? Ce impact cuantificabil produc aceste organizații pe termen mediu și lung? Ipoteza principală este că rețelele instituționale solide și tradiția filantropică facilitează succesul antreprenoriatului social, însă adaptabilitatea la nevoile locale rămâne esențială.
Delimitările sunt strict geografice (România – exemplu din Transilvania, Marea Britanie – exemplu urban), temporale (ultimii cinci ani) și de tip organizațional (ONG-uri și întreprinderi sociale cu minimum trei ani de activitate).
---
Revizuirea literaturii și cadru teoretic
Conceptul de antreprenoriat social nu este nou în Europa, dar abia în ultimii 20 de ani câștigă recunoaștere formală. Potrivit Comisiei Europene, întreprinderea socială este acea structură economică menită să producă nu doar profit, ci mai ales valoare socială, reinvestind surplusul în scopuri comunitare. Termeni precum economie socială, impact social, responsabilitate societală se suprapun parțial, fiecare având dimensiuni proprii.Din perspectivă teoretică, literatura menționează modele hibride (Dees, Nyssens) potrivit cărora combinația dintre logica economică de business și misiunea socială produce rezultate sustenabile. Modelele de guvernanță variază de la conduceri participative, în care beneficiarii au rol decizional, la structuri ierarhice apropiate celor din mediul privat. O chestiune esențială rămâne sustenabilitatea financiară; aici, teoria readuce în discuție diferențele între fundraising tradițional, autofinanțare sau apelul la investiții de impact.
În Marea Britanie, sectorul social a evoluat de la asociații caritabile la cooperative, până la forme legale inovatoare precum Community Interest Company sau Charitable Incorporated Organisation. Ecosistemul susține incubatoare, fonduri de investiții sociale și parteneriate cu administrațiile locale.
În România, economia socială a fost reglementată abia în 2015, odată cu Legea 219, care a definit cadrul juridic, dar a ridicat o nouă serie de provocări administrative. Birocrația, dificultatea accesului la finanțări și lipsa de experiență manageriala constituie principalele obstacole. Literatură autohtonă oferă exemple ca UtilDeco (Iași) sau Atelierul de Pânză (București), dar studii ample privind impactul sunt relativ puține.
Studiul de față adresează astfel lipsa cercetărilor comparative, cu focus pe management și impact, între ecosisteme mature și emergente.
---
Metodologie
Cercetarea propune o abordare mixtă, calitativ-cantitativă, pe baza a două studii de caz reprezentative – unul românesc, unul britanic. Criteriile de selecție includ vechimea (minimum trei ani), diversitatea serviciilor oferite și disponibilitatea datelor financiare și de impact.Unitățile de analiză sunt: organizația socială (inclusiv nivel de structurare internă), beneficiarii principali, finanțatorii (fundații, companii, stat) și partenerii comunitari.
Instrumente folosite:
- Interviuri semi-structurate cu manageri, angajați și beneficiari (approx. 12 per caz); - Chestionare standardizate aplicate beneficiarilor pentru măsurarea impactului asupra incluziunii sociale și inserției profesionale; - Analiză documentară a rapoartelor anuale, bugetelor și materialelor de promovare; - Observație directă la activități (unde a fost posibilă prezența efectivă).
Analiza datelor calitative s-a realizat prin codificare tematică (identificând teme recurente și pattern-uri); datele cantitative au fost supuse analizelor descriptive (medii, proporții) și, unde datele au permis, testelor comparative elementare.
Deoarece sunt implicate date sensibile privind beneficiari vulnerabili, toate interviurile s-au desfășurat cu consimțământ informat, iar datele au fost anonimizate.
Durata totală a cercetării a fost de șase luni, incluzând și pregătirea instrumentelor și faza de raportare.
---
Profiluri organizaționale (studii de caz)
Caz 1 – Organizație din Marea Britanie: “Pathways Trust” (organizație fictivă pentru protecția confidențialității)
Pathways Trust activează de peste zece ani într-un oraș universitar, având ca misiune integrarea social-profesională a persoanelor fără adăpost. Organizația dezvoltă trei linii principale de activitate: o cafenea socială unde sunt angajați foști beneficiari, ateliere practice de dezvoltare abilități (de la croitorie la reparații biciclete) și un program de mentorat în colaborare cu universitatea locală.Veniturile provin dintr-un mixt: aproximativ 40% din vânzări directe (cafenea, ateliere), 35% din granturi locale și naționale, restul din fonduri europene și contracte cu consiliul local. Guvernanța este una pe model participativ: consiliul de conducere include reprezentanți ai beneficiarilor, experți sociali și membri ai comunității, iar deciziile strategice se iau cu consultarea beneficiarilor direcți.
Echipa de management este formată din profesioniști cu experiență în economie socială, ajutați de o rețea robustă de voluntari. Practicile de formare continuă vizează upskilling-ul beneficiarilor (cursuri de barista, antreprenoriat de bază) și diverse parteneriate cu firme locale pentru plasarea pe piața muncii.
Exemplu de activitate generatoare de venit: Cafeneaua socială are un rulaj anual de 95.000 lire sterline, profitul net fiind reinvestit integral în programul de mentorat. În ultimii doi ani, peste 70 de persoane au trecut prin program și 28 au fost angajate pe termen lung în comunitate.
Provocări actuale pe care organizația le întâmpină: dependența de granturi, presiunea costurilor cu energia, precum și nevoia de a menține implicarea membrilor comunității într-un context tot mai concurențial.
Caz 2 – Organizație din România: “ACCES Plus” (asociație ficționalizată bazată pe exemple reale din Cluj)
“ACCES Plus” funcționează din 2017 și are drept scop facilitarea incluziunii profesionale a tinerilor cu dizabilități. Oferă un centru ocupațional cu ateliere de ceramică, un mic atelier textil și servicii de consiliere vocațională. În fiecare an, peste 60 de tineri participă la programele lor, iar 20 sunt integrați pe piața obișnuită a muncii, mulțumită parteneriatelor cu companii din zonă.Finanțarea este fragmentată: 50% provine din granturi (norvegiene, locale), aproape 30% din vânzări directe ale produselor realizate în ateliere și restul din donații/sponsorizări locale. Guvernanța este preponderent ierarhică, cu o structură restrânsă de decizie (președinte, coordonator de program, contabil). Competența financiară fiind limitată, principalele provocări țin de cash-flow și planificarea bugetului. Totuși, implicarea informală a părinților și sprijinul voluntarilor din universitatea locală suplinește resursele limitate.
Monitorizarea impactului se face încă empiric – prin raportarea numărului de beneficiari și situațiilor de reintegrare, fără instrumente specifice (ex. calcul SROI).
Birocrația excesivă, dificultatea atragerii de fonduri și lipsa unei culturi antreprenoriale la nivel local sunt principalele bariere, în vreme ce reușitele majore țin atât de sensibilizarea comunității, cât și de crearea unor parteneriate stabile cu firme private deschise către diversitate.
---
Analiză comparativă
Folosind o matrice de indicatori, putem surprinde mai clar diferențele, similitudinile și factorii determinanți în fiecare caz.| Dimensiune | Marea Britanie (Pathways Trust) | România (ACCES Plus) | |-----------------|---------------------------------|----------------------| | Cadru legal | flexibil, forme variate, stimulente fiscale | birocratic, legislație recentă, stimulente insuficiente | | Acces la finanțare | diversificat (public, privat, contracte sociale, crowdfunding) | preponderent granturi, acces dificil la bănci, puține investiții private | | Guvernanță | participativă, incluziunea beneficiarilor | ierarhie clasică, implicare redusă a beneficiarilor | | Măsurare impact | instrumente avansate (SROI, rapoarte periodice) | monitorizare empirică, accent pe numărul de beneficiari | | Scalabilitate | modele dezvoltate replicabile în alte orașe | replicabilitate scăzută, dependență de inițiative locale | | Activitate comercială | peste 35% venituri proprii | aprox. 25-30% venituri proprii | | Profesionalism management | ridicat, formare continuă | variabil, depinde de voluntari și parteneriate |
Astfel, se observă cum în UK impactul este rezultatul unui ecosistem matur, favorabil inovării și colaborării, în timp ce, în România, antreprenoriatul social se lovește de fragmentare legislativă și lipsa experienței de management.
Există totuși convergențe pozitive – ambele organizații pun accent pe reintegrarea socio-profesională, colaborarea cu mediul de afaceri și dezvoltarea de produse/servicii adaptate nevoilor locale. Divergențele țin însă mai ales de bariere structurale: acces la capital, profesionalismul echipelor, cultura parteneriatului public-privat.
---
Evaluarea impactului social și financiar
Pentru a evalua riguros impactul, se propune un cadru care asociază metodologia SROI cu indicatori cuantificabili (număr de persoane integrate, venituri proprii, reducerea dependenței de ajutoare sociale).Pașii principali ai evaluării SROI: - Inventarierea resurselor alocate (timp, bani, voluntari); - Definirea rezultatelor tangibile (joburi create, persoane asistate); - Monetizarea beneficiilor (ex. economii la cheltuielile publice prin reintegrare); - Calculul raportului SROI (raportul beneficiu/cost, ex: 1,8 £ generat la fiecare liră investită).
Indicatori exemplificativi: - Social: rata de creștere a incluziunii, scorul de satisfacție al beneficiarilor; - Economic: procent venituri proprii, rentabilitatea activităților comerciale, tantiemă reinvestită; - Organizațional: rata de retenție a personalului, parteneriate active.
Colectarea datelor necesită instrumente standardizate – chestionare periodice, aplicații de monitorizare simplă, training pentru manageri privind raportarea impactului.
Simulări pe trei ani arată că, în UK, organizațiile pot atinge break-even-ul în 2-3 ani, în vreme ce în România acest prag nu este atins, proiectele rămânând dependente de granturi.
---
Implicații practice și recomandări
Pentru organizațiile sociale
- Diversificarea surselor de finanțare (comercializare de produse, mici abonamente, parteneriate stabile cu firme locale); - Investiții în formarea profesională a managementului (training-uri de fundraising și management al proiectelor); - Elaborarea unor sisteme clare de monitorizare a impactului, cu indicatori de tip KPI și rapoarte trimestriale pentru transparență.Pentru decidenți
- Simplificarea procedurilor de constituire și raportare pentru întreprinderile sociale; - Stimularea fiscală a investițiilor în proiecte sociale și lansarea unor linii de microcredit; - Dezvoltarea unor scheme de co-finanțare între sectorul public și cel privat.Pentru finanțatori și investitori
- Dezvoltarea de produse financiare adaptate (fonduri de impact, garanții pentru inițiative cu risc); - Introducerea de criterii clare privind potențialul de scaling și impact social cuantificabil.Pentru comunitate
- Crearea de comitete consultative, grupuri de sprijin sau evenimente de voluntariat pentru a întări legăturile și a personaliza serviciile.---
Limitări ale studiului și direcții viitoare
Limitările țin de dimensiunea redusă a eșantionului, accesul fragmentat la date financiare și subiectivitatea răspunsurilor obținute prin interviuri. Schimbările legislative sau factorii economici specifici fiecărei țări pot influența validitatea concluziilor. Pentru viitor, se recomandă extinderea analizei la alte state din regiune, efectuarea unor monitorizări pe termen lung (5-10 ani) și studii mai detaliate privind impactul real (ex. SROI aplicat pe categorii de beneficiari).---
Concluzii
Compararea celor două modele demonstrează că potențialul antreprenoriatului social ca motor de incluziune depinde de ecosistemul în care operează: cadrul legal, accesul la finanțare, profesionalismul și implicarea comunității. Deși România face progrese încă timide, exemplele existente arată că parteneriatul public-privat și profesionalizarea sectorului pot aduce rezultate remarcabile dacă barierele structurale vor fi depășite.Mesajul-cheie: doar prin colaborare multiplă (stat, afaceri, comunitate, ONG-uri) antreprenoriatul social poate fi veritabil agent al schimbării sociale și economice durabile.
---
Bibliografie selectivă
- Comisia Europeană, “Social Economy and Social Entrepreneurship”, 2020 - Roșca N., “Antreprenoriatul social în România – cadre legale și provocări”, Editura Polirom, 2018 - Ridley-Duff R., Bull M., “Understanding Social Enterprise: Theory and Practice”, Sage, 2016 - NESsT România, “Business planuri pentru întreprinderi sociale”, Ghid practic, 2021 - Social Enterprise UK, “State of Social Enterprise Survey”, 2022 - FDSC, “Bariere și oportunități pentru economia socială în România”, Raport, 2020---
Anexe propuse
1. Matrice comparativă de indicatori (similitudini/diferențe principale) 2. Ghid interviu semi-structurat (exemple de întrebări) 3. Chestionar pentru beneficiari (itemi privind impactul asupra incluziunii sociale) 4. Model de raport financiar sumarizat și template SROI 5. Organigrama și fișe tip pentru roluri cheie în organizații sociale 6. Calendar și buget estimativ pentru un proiect de cercetare similar---
Propunere de plan de prezentare
- Introducere și motivație (2 minute) - Metodologie și instrumente (3 minute) - Rezultatele-cheie din studii de caz (4 minute) - Analiză comparativă și interpretări (3 minute) - Concluzii și recomandări (2 minute) - Slide-uri: hartă conceptuală, matrice comparativă, grafice de impact, listă de recomandări practice---
Evaluează:
Autentifică-te ca să evaluezi lucrarea.
Autentifică-te