Cauzele și efectele degradării stratului de ozon asupra mediului
Această lucrare a fost verificată de profesorul nostru: 15.01.2026 la 17:09
Tipul temei: Analiză
Adăugat: 15.01.2026 la 16:41
Rezumat:
Stratul de ozon este esențial vieții, filtrează UV, dar este degradat de acțiuni umane. Protecția sa cere educație, legislație și efort comun.
INTRODUCERE
Stratul de ozon reprezintă una dintre cele mai vitale componente ale atmosferei Pământului, având un rol esențial în menținerea echilibrului natural necesar vieții. Atât specialiștii în științe ale naturii, cât și oamenii obișnuiți, simt astăzi efectele degradării stratului de ozon, de la nivelul sănătății până la schimbările evidente din ecosisteme. Ozonul, această moleculă compusă din trei atomi de oxigen, acționează ca o barieră naturală care filtrează radiațiile ultraviolete (UV) dăunătoare provenite de la Soare. Fără protecția stratului de ozon, ar fi aproape imposibilă existența vieții complexe pe Terra, deoarece radiațiile UV ar afecta grav organismele vii, de la alge unicelulare la oameni.Din păcate, încă din a doua jumătate a secolului XX, omenirea s-a confruntat cu fenomenul accelerat al degradării stratului de ozon, urmare a unor acțiuni umane iresponsabile, dar și a unor factori naturali. Descoperirea scăderii dramatice a concentrației de ozon, așa-numita „gaură de ozon”, a trezit conștiința globală și a pus problema gestionării activităților industriale și a consumului de substanțe nocive.
Acest eseu își propune să analizeze comprehensiv cauzele degradării stratului de ozon, modul de creare și distribuție a ozonului în atmosferă, impactul asupra biosferei, metodele științifice de monitorizare, precum și soluțiile legale și practice, inclusiv din perspectiva contextului românesc și european. Este esențială conștientizarea importanței protejării stratului de ozon nu doar la nivel global, ci și la nivel local, în comunitățile și școlile din România.
---
CAPITOLUL 1: ATMOSFERA ŞI OZONUL ÎN ATMOSFERĂ
1.1. Alcătuirea atmosferei
Atmosfera Terrei, această „pătură gazoasă” care înconjoară planeta, joacă un rol crucial pentru menținerea vieții. Compusă, în principal, din azot (aproximativ 78%) și oxigen (aproximativ 21%), la care se adaugă gaze rare precum argonul și dioxidul de carbon, vaporii de apă și alte urme de substanțe, atmosfera este stratificată în mai multe straturi cu proprietăți distincte: troposfera, stratosfera, mezosfera și termosfera. Fiecare strat are caracteristici unice de temperatură și presiune, influențând astfel atât procesele meteorologice cât și chimia atmosferică.Stratul în care întâlnim cea mai mare concentrație de ozon este stratosfera, situată între aproximativ 15 și 50 de kilometri altitudine. La această înălțime, temperatura și presiunea cresc sau scad în funcție de variatele reacții chimice și procese fizice ce au loc. Prezența ozonului în special în acest strat nu este deloc întâmplătoare, ci rezultatul unor procese complexe guvernate de energia solară și de compoziția chimică din zonă.
1.2. Ozonul în atmosferă
Ozonul (O3) este o moleculă formată din trei atomi de oxigen, spre deosebire de forma obișnuită a oxigenului (O2), pe care îl respirăm la nivelul solului. Din punct de vedere chimic, ozonul se diferențiază prin reactivitatea și instabilitatea sa, care îi conferă atât capacitatea de a absorbi radiațiile UV cât și aptitudinea de a reacționa relativ ușor cu alte substanțe.Este important de subliniat diferența dintre ozonul stratosferic, denumit și „ozon bun”, care acționează ca un filtru protectiv împotriva radiațiilor UV, și ozonul troposferic („ozon rău”), produs secundar al poluării urbane, care constituie un pericol pentru sănătatea populației.
Concentrația ozonului diferă în funcție de altitudine și regiune geografică, fiind maximă în ozonosferă (parte a stratosferei). Totodată, această variabilitate explică de ce anumite zone ale planetei sunt mai vulnerabile la efectele nocive ale distrugerii stratului de ozon.
---
CAPITOLUL 2: CREAREA ŞI DISTRIBUŢIA OZONULUI ÎN ATMOSFERĂ
2.1. Crearea Ozonului în atmosferă
Formarea ozonului este un proces natural, declanșat de fotoliza oxigenului molecular (O2) sub acțiunea radiațiilor ultraviolete de înaltă energie. Acest proces poate fi descris în mod succint: radiațiile UV rup moleculele de oxigen (O2), eliberând atomi individuali (O). Aceștia se combină apoi cu alte molecule de oxigen, rezultând ozonul (O3):O2 + UV → 2 O O + O2 → O3
Formarea ozonului are loc în principal în zonele în care radiația UV este puternică, adică la altitudini mari și la latitudinile unde atmosfera este rarefiată. Alți factori, precum umiditatea, poluarea sau prezența unor impurități, pot influența eficiența acestui proces. Creativitatea ozonului este, așadar, un echilibru fragil dependent de factori meteorologici, chimici și solari.
2.2. Distribuţia Ozonului în atmosferă
Distribuția ozonului nu este uniformă pe glob și nici constantă la nivelul fiecărui strat. Concentrația maximă se înregistrează, de regulă, în ozonosferă, localizată între 15 și 30 de kilometri deasupra suprafeței Pământului. Acest nivel este influențat sezonier (primăvara vs. toamna), geografic (latitudine, altitudine) și de curenții atmosferici care transportă masele de aer bogate sau sărace în ozon.Zonele polare sunt cele mai sensibile, datorită circulației atmosferice specifice și a variațiilor de temperatură. Aici, s-au identificat cele mai mari „găuri de ozon”, mai ales în timpul primăverii australe. În același timp, zonele ecuatoriale, deși expuse radiațiilor intense, beneficiază de un echilibru relativ, datorită regenerării constante a ozonului.
---
CAPITOLUL 3: STRATUL DE OZON
3.1. Structura atmosferei
O mai bună înțelegere a stratului de ozon necesită cunoașterea structurii pe verticală a atmosferei, unde fiecare strat îndeplinește o funcție distinctă. Troposfera, primul strat (până la 12 km), este locul unde se desfășoară fenomenele meteorologice, clima și poluarea urbană. Urmează stratosfera (12–50 km), unde se află ozonosfera, esențială pentru filtrarea radiațiilor UV. Fără diferențierea acestor straturi, procesele de absorbție și regenerare ale ozonului nu ar putea funcționa eficient.3.2. Localizarea stratului de ozon
Stratul de ozon nu este uniform, ci mai degrabă o „pătură protectivă” a cărei grosime variază în funcție de localizare și momentul anului. Ozonosfera constituie practic scutul planetar împotriva radiației UV-B, responsabilă pentru mutații genetice, afecțiuni ale pielii și daune în ecosisteme. Această localizare explică vulnerabilitatea anumitor regiuni cu găuri de ozon, precum Antarctica, dar și protecția relativă în alte părți ale globului.---
CAPITOLUL 4: DEGRADAREA STRATULUI DE OZON
4.1. Descoperirea „găurii” din stratul de ozon
Fenomenul degradării stratului de ozon a atras atenția lumii științifice mai ales după 1980, când cercetători britanici (Farman, Gardiner și Shanklin, 1985) au observat, cu ajutorul baloanelor-sonda și sateliților, o scădere dramatică a concentrației de ozon deasupra Antarcticii. Termenul de „gaură de ozon” desemnează, de fapt, o subțiere periculoasă a acestui strat într-o anumită regiune, nu o absență completă a ozonului. Impactul descoperirii a fost covârșitor, generând reacții rapide nu doar din partea comunității științifice, ci și a opiniei publice, mass-mediei și autorităților internaționale.4.2. Evoluţia în timp a „găurii” din stratul de ozon
Datele satelitare au indicat faptul că dimensiunea și adâncimea „găurii” variază de la an la an, având vârfuri în primăvara polară, ca urmare a condițiilor meteorologice și a reacțiilor chimice specifice la temperaturi foarte scăzute. În anumite perioade, suprafața „găurii” a atins peste 25 de milioane de km². Elementele naturale (erupții vulcanice, modificări ale radiației solare) joacă un rol secundar, însă principalele fluctuații sunt cauzate de activități umane.4.3. Cauze ale degradării stratului de ozon
4.3.1. Cauze naturale
Fenomenul degradării ozonului poate avea și cauze naturale: erupțiile vulcanice emit aerosoli și gaze care pot determina reacții chimice distructive temporare, iar variațiile solare pot influența intensitatea radiațiilor UV. Totuși, studiile au demonstrat că aceste efecte sunt de obicei limitate ca durată și amploare, neputând explica degradarea masivă observată în ultimele decenii.4.3.2. Cauze antropice
Cauza majoră a degradării stratului de ozon o reprezintă substanțele clorofluorocarburice (CFC), halonii, bromura de metil, solvenții și alți compuși care eliberează atomi de clor și brom în atmosferă. Aceștia acționează într-un mod catalitic: un singur atom de clor poate distruge mii de molecule de ozon. Sursele acestor substanțe sunt industria frigorifică, aerosoli, spume, agentul de curățare și alte aplicații industriale și casnice. România, ca multe alte țări foste comuniste, a traversat o perioadă marcată de creșterea utilizării acestor substanțe, mai ales în anii ’80-’90, înaintea adoptării legislației restrictive.---
CAPITOLUL 5: IMPACTUL DEGRADĂRII STRATULUI DE OZON STRATOSFERIC
5.1. Impactul asupra oamenilor
Radiațiile ultraviolete, în special UV-B, sunt periculos de dăunătoare pentru organismul uman. Expunerea crescută duce la creșterea incidenței cancerelor de piele, cataractei oculare și afecțiunilor sistemului imunitar. Potrivit organizațiilor internaționale și raportărilor Ministerului Sănătății din România, numărul cazurilor de cancer de piele a crescut semnificativ în ultimele decenii, parțial ca urmare a scăderii grosimii stratului de ozon.5.2. Impactul asupra plantelor
O zonă de îngrijorare majoră este agricultura și vegetația naturală. Radiațiile UV-B pot afecta fotosinteza, scăzând productivitatea plantelor și determinând modificări genetice. Culturile de grâu și porumb cultivate pe solurile arabile ale României pot avea randamente reduse în condiții de expunere prelungită la UV, ceea ce poate conduce la probleme de securitate alimentară.5.3. Impactul asupra ecosistemelor marine
Fitoplanctonul, baza lanțului trofic marin, este extrem de sensibil la radiațiile UV. Reducerea acestuia se traduce în perturbări complexe ale ecosistemelor oceanice, cu implicații directe asupra pescuitului și biodiversității. Marea Neagră, aflată în proximitatea României și supusă atât poluării cât și variațiilor de ozon, reprezintă un exemplu regional de ecosistem vulnerabil.---
CAPITOLUL 6: METODE DE DETERMINARE A CONCENTRAŢIEI OZONULUI
6.1. Metoda pentru măsurarea concentraţiei de ozon prin fotometrie în ultraviolet
Fotometria ultravioletă se bazează pe capacitatea ozonului de a absorbi radiațiile UV de anumite lungimi de undă (aproximativ 254 nm). Dispozitivele tip Dobson și Brewer, utilizate în România la stații meteo (ex. Ștefănești, Măgurele), măsoară cantitatea de ozon prin diferența de absorbție a razelor UV. Această metodă este foarte precisă și permite monitorizarea continuă și în timp real.6.2. Metoda pentru determinarea conţinutului masic de ozon prin chemiluminiscenţă
Chemiluminiscența presupune reacția ozonului cu anumite substanțe (de exemplu, etilenă), care provoacă emisia de lumină proporțională cu concentrația de O3. Este utilizată în cercetarea științifică și monitorizarea urbană, inclusiv în București, de către INCDPM și Agenția Națională pentru Protecția Mediului (ANPM). Principalul avantaj este sensibilitatea ridicată, însă echipamentele sunt mai costisitoare.6.3. Metoda cu iodura de potasiu. Metoda de analiza toxicologică
Această metodă presupune trecerea unui curent de aer cu ozon peste o soluție de iodură de potasiu. Ozonul oxidează iodura, degajând iod, care poate fi determinat colorimetric sau electrochimic. Metoda este utilă în controlul poluării industriale, având o acuratețe satisfăcătoare în medii cu niveluri ridicate de ozon sau pentru verificarea linilor tehnologice.---
CAPITOLUL 7: PERSPECTIVE ACTUALE
7.1. Importanţa stratului de ozon
Stratul de ozon rămâne un „scut natural”, protejând toate formele de viață și menținând echilibrul radiațiilor primite de la Soare. Fără acesta, am asista la un colaps al ecosistemelor terestre și acvatice, cu extincții masive și prăbușirea agriculturii.7.2. Problematica protecţiei mediului în România
România se confruntă încă cu problematica substanțelor ozonodistrugătoare, în special din industria frigorifică și construcții. În ultimii ani, au fost realizate investiții în infrastructura de monitorizare a calității aerului, inclusiv rețelele de senzori automați (RINA, Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului).7.3. Măsuri de refacere a stratului de ozon
Adoptarea și implementarea legislației europene și naționale privind interzicerea CFC (prin HG 647/2005), promovarea tehnologiilor alternative (agenți frigorifici ecologici, materiale fără CFC), precum și educația ecologică a tinerilor, sunt mijloace eficiente pentru refacerea stratului de ozon. Campaniile de informare, concursurile ecologice organizate de Ministerul Educației și ONG-urile de mediu completează acest efort.7.4. Progrese în implementarea prevederilor Protocolului de la Montreal
Protocolul de la Montreal (1987), ratificat și de România, a avut un impact major: reducerea drastică a consumului de CFC la nivel global, monitorizarea strictă a tranzacțiilor cu substanțe periculoase și raportarea anuală către instituțiile europene și internaționale. Progresele sunt deja vizibile, datele NASA și UNEP indicând începutul unei regenerări lente a stratului de ozon.7.5. Reglementări Naţionale privind protecţia stratului de ozon
Legislația românească se aliniază normelor europene, prin reglementări stricte (Legea 84/2008 privind protecția stratului de ozon). Există mecanisme de licențiere pentru import, producție și utilizare a substanțelor periculoase, cu sancțiuni severe pentru încălcarea normelor. Exemplele de amenzi aplicate unor companii care nu au respectat restricțiile demonstrează eficiența controlului instituțional.---
CONCLUZII
Stratul de ozon reprezintă o componentă esențială a vieții pe Pământ, acționând ca un filtru natural care ne apără de radiațiile ultraviolete letale. Degradarea acestuia se datorează în principal activităților umane, iar efectele asupra sănătății, agriculturii și ecosistemelor sunt deja vizibile. Monitorizarea și protejarea stratului de ozon trebuie să rămână o prioritate permanentă, atât la nivel global, cât și național. Responsabilitatea revine fiecărui individ, instituției educaționale și autorităților să lupte împotriva poluării și să educe generațiile viitoare despre importanța „scutului invizibil” care ne protejează pe toți. Având în vedere eforturile internaționale și locale din ultimele decenii, putem fi optimiști că prin colaborare, legislație și inovație, stratul de ozon se va reface treptat, asigurând continuitatea vieții pe Terra.---
BIBLIOGRAFIE
- „Manual de Chimie pentru clasa a XII-a”, Editura Corint, 2018 - Rapoarte anuale ale Administrației Naționale de Meteorologie – Departamentul de Monitorizare a Calității Aerului - Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor – Ghidul pentru protecția stratului de ozon (2021) - Protocolul de la Montreal privind substanțele care epuizează stratul de ozon (1987), tradus și implementat în legislația românească - United Nations Environment Programme (UNEP) – raport special privind recuperarea stratului de ozon, 2022 - Agenția Națională pentru Protecția Mediului – Rapoarte privind monitorizarea ozonului stratosferic și troposferic în România - „Învățăturile Pământului” de Ion Agârbiceanu – exemple literare privind relația om-natură - Bibliografie suplimentară și consultare a rapoartelor NASA privind stratul de ozon.Recomand verificarea periodică a surselor și continuarea educației ecologice prin participarea la programe școlare și universitare privind protecția mediului.
Întrebări de exemplu
Răspunsurile au fost pregătite de profesorul nostru
Care sunt cauzele degradării stratului de ozon asupra mediului?
Degradarea stratului de ozon este cauzată în principal de substanțele CFC și poluare industrială, dar și de factori naturali precum erupțiile vulcanice. Majoritatea daunelor provin din activități antropice.
Ce efecte are degradarea stratului de ozon asupra sănătății umane?
Efectele degradării stratului de ozon includ creșterea riscului de cancer de piele, cataractă și slăbirea sistemului imunitar. Aceste riscuri apar din expunerea crescută la radiații ultraviolete.
Cum afectează degradarea stratului de ozon ecosistemele mediului?
Degradarea stratului de ozon provoacă scăderea productivității plantelor și perturbarea fitoplanctonului marin, afectând direct lanțul trofic și biodiversitatea. Acest impact amenință echilibrul mediului natural.
Care sunt metodele moderne de monitorizare a degradării stratului de ozon asupra mediului?
Stratul de ozon se monitorizează prin fotometrie ultravioletă, chemiluminiscență și metode cu iodură de potasiu. Aceste metode permit măsurători precise și monitorizare continuă.
Ce măsuri sunt luate în România pentru combaterea degradării stratului de ozon asupra mediului?
România aplică reglementări stricte, interzice CFC, investește în monitorizare și promovează educația ecologică. Se implementează măsuri europene și se desfășoară campanii pentru protejarea stratului de ozon.
Evaluează:
Autentifică-te ca să evaluezi lucrarea.
Autentifică-te